O decizie controversată la Washington
Vicepreședintele american JD Vance a criticat-o public pe judecătoarea Amy Coney Barrett, după ce aceasta s-a alăturat majorității liberale a Curții Supreme a SUA pentru a anula ordinul executiv al președintelui Trump privind limitarea cetățeniei prin naștere pentru copiii imigranților ilegali. Decizia, luată cu 5 voturi la 4, menține interpretarea clasică a celui de-al 14-lea Amendament: orice persoană născută pe teritoriul SUA este cetățean american, indiferent de statutul părinților.
„A greșit”, a declarat Vance despre Barrett într-un interviu pentru Daily Wire. „Nu cred că fondatorii au avut în vedere ca o femeie însărcinată care vine în vacanță să nască și să obțină automat cetățenia pentru întreaga familie.”
Un precedent cu ecou european
Deși este o chestiune internă americană, dezbaterea privind cetățenia prin naștere are relevanță directă pentru Europa. În multe state membre UE, principiul jus soli (dreptul solului) este limitat sau inexistent, iar valul migraționist din ultimii ani a reaprins discuțiile despre condițiile de acordare a cetățeniei. Pactul European privind Migrația și Azilul, intrat în vigoare în iunie 2026, nu abordează direct cetățenia, dar creează un cadru de solidaritate obligatorie care influențează politicile naționale.
Pentru mișcările suveraniste europene, decizia Curții Supreme americane este un semnal de alarmă: arată cât de dificil este să modifici reguli constituționale privind imigrația, chiar și cu o majoritate politică favorabilă. Gruparea „Patrioții pentru Europa” din Parlamentul European a folosit deja exemplul pentru a cere o reinterpretare a tratatelor UE în materie de cetățenie și frontiere.
Argumentele conservatoare: între istorie și suveranitate
Judecătorul Clarence Thomas, în opinia sa separată, a subliniat că Amendamentul al 14-lea a fost conceput pentru a garanta cetățenia foștilor sclavi negri, nu pentru a oferi un „bonus” imigranților temporari sau ilegali. „Negrii erau americani, nu aveau altă patrie, nu datorau loialitate niciunei puteri străine”, a scris Thomas. „Curtea adaugă o tristă pagină istoriei Amendamentului, care a fost reinterpretat pentru proiecte politice pe care Congresul Reconstrucției nu le-ar fi sprijinit.”
Aceste argumente rezonează puternic în rândul suveraniștilor europeni, care văd în cetățenia prin naștere o portiță periculoasă pentru inginerie socială și pierderea controlului asupra identității naționale. În Ungaria, premierul Péter Magyar (TISZA) a declarat că „fiecare stat are dreptul să decidă cui acordă cetățenia, fără presiuni externe”.
Ce urmează? O bătălie politică și juridică
Vance a promis că administrația Trump va continua să lupte: „Curtea Supremă greșește uneori. Vom încerca să corectăm această greșeală.” Deși nu a oferit detalii, posibilele căi includ o nouă lege adoptată de Congres sau chiar o modificare constituțională – un proces extrem de dificil în sistemul american.
În Europa, dezbaterea rămâne în mare parte academică, dar tendința este clară: tot mai multe guverne caută să înăsprească condițiile de acordare a cetățeniei, invocând suveranitatea națională și securitatea frontierelor. Pactul European pe Migrație oferă un cadru comun, dar deciziile finale rămân la nivel național. Rămâne de văzut dacă exemplul american va accelera sau nu aceste procese.
Sursă: The Gateway Pundit · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.