În ultimele zile, aproximativ 60.000 de migranți au intrat ilegal în Ceuta, o mică enclavă spaniolă de pe coasta de nord a Africii, cu o populație de doar 80.000 de locuitori. Este ca și cum România ar primi peste 12 milioane de oameni într-o singură săptămână. Șocul a fost uriaș, iar reacțiile nu au întârziat: Spania a mobilizat armata, Franța a activat forțele de intervenție rapidă la frontieră, iar Italia și Finlanda cer suspendarea Spaniei din spațiul Schengen.
Un test de rezistență pentru Europa
Criza de la Ceuta nu este doar o problemă spaniolă. Este un test pentru întreaga arhitectură de securitate a Uniunii Europene. Dacă o frontieră externă a UE cedează, întregul sistem de liberă circulație internă devine o vulnerabilitate. Tocmai de aceea, premierul italian Giorgia Meloni (lidera partidului Frații Italiei) și Finlanda au cerut măsuri dure: un stat care nu-și poate proteja granițele exterioare nu ar trebui să beneficieze de avantajele Schengen.
Frontiera, un concept redescoperit
Decenii la rând, elitele progresiste au vorbit despre o lume fără frontiere, despre globalizare și despre sfârșitul istoriei, așa cum prevedea Francis Fukuyama în 1989. Dar realitatea a revenit cu brutalitate la Ceuta. Frontiera nu este o idee depășită, ci fundamentul suveranității naționale. Un guvern care nu poate decide cine intră pe teritoriul său nu mai este pe deplin stăpân în propria casă.
Reacții în lanț în Europa
Franța a ordonat consolidarea controalelor la frontiere, iar ministrul de interne a activat Forța Frontieră de Intervenție Rapidă. Italia, prin vocea Giorgiei Meloni, a cerut suspendarea Spaniei din Schengen, o poziție susținută și de Finlanda. Aceste reacții arată că, atunci când o frontieră externă a Europei este copleșită, statele membre înțeleg brusc de ce există frontiere.
Ecoul în România
România, care se confruntă cu presiuni migratorii tot mai mari pe ruta balcanică, urmărește cu îngrijorare aceste evoluții. Deși nu are o frontieră externă a UE, țara noastră este un punct de tranzit important pentru migranți. Dacă Europa nu își securizează frontierele exterioare, presiunea se va muta inevitabil spre est, inclusiv spre România.
O lecție pentru toți
Criza de la Ceuta este un semnal de alarmă. Nu este vorba despre acuzații la adresa Marocului, ci despre o realitate simplă: frontierele nu sunt simboluri ale trecutului, ci garanții ale suveranității. Cuvântul „frontieră” a revenit în centrul dezbaterii europene, iar liderii suveraniști, de la Meloni la Viktor Orbán, au un argument puternic: fără frontiere protejate, nu există națiune.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.