Într-un interviu exclusiv acordat publicației americane Breitbart News, ministrul grec al Migrației, Thanos Plevris, a declarat că victoria lui Donald Trump în alegerile prezidențiale din 2024 a declanșat o mișcare globală care a dus la politici migratorii mai stricte în întreaga lume, inclusiv în Europa. Declarațiile sale vin pe fondul unei schimbări semnificative de paradigmă în gestionarea fluxurilor migratorii la nivel european, o temă sensibilă pentru statele membre și un subiect central pentru mișcările suveraniste.
Schimbarea de politică în Europa: un efect Trump?
Plevris, un susținător declarat al fostului președinte american, a subliniat că „cel mai bun lucru pe care l-a făcut Trump a fost schimbarea politicii migratorii a SUA”, iar acest lucru a influențat direct Europa. „Am avut o politică proastă în Europa, și asta din cauza SUA – nu din cauza Europei”, a afirmat el, adăugând că guvernele din Germania, Franța, Olanda sau Danemarca au adoptat măsuri mai dure ca urmare a presiunii publice, reflectată în sondaje. În Suedia, unde stânga a dominat mult timp, s-a ajuns la o politică mai restrictivă. „Mesajul cetățenilor este clar: Ajunge!”, a spus Plevris.
Vicepreședintele american JD Vance, care anul trecut a criticat Europa pentru politicile sale migratorii, ar fi fost, potrivit ministrului grec, ascultat în mod discret de mulți lideri europeni: „Sunt sigur că dacă vicepreședintele ar veni în Europa, ar vedea că aceasta și-a schimbat politica migratorie”.
Grecia: un model de control strict
Plevris a oferit detalii despre centrul de control al migrației „Centaur”, situat la sediul ministerului din Atena, un fost depozit de tutun transformat într-un „war room” modern, unde sunt monitorizate în timp real cele 33 de facilități pentru migranți. Noua legislație, adoptată în septembrie 2025, împarte migranții în două categorii: cei cu profil de refugiat (30%) sunt plasați în tabere deschise, cu drept de muncă, în timp ce restul (70%), provenind din țări sigure precum Bangladesh, Pakistan sau Egipt, sunt reținuți în centre de detenție. Dacă cererile lor de azil sunt respinse, riscă pedepse cu închisoarea de la 2 la 5 ani, cu excepția cazului în care acceptă returnarea voluntară.
Rezultatele nu au întârziat să apară: în prima jumătate a anului 2026, numărul migranților care au ales să se întoarcă voluntar a crescut cu 40%, iar fluxurile din Egipt prin Libia au scăzut de la 3.200 la 802 sosiri, cu 330 de returnări. În plus, Grecia a redus cu 70% fluxurile migratorii totale în ultimul an, datorită cooperării cu Garda de Coastă turcă și a construirii unui zid la granița cu Turcia, în Evros, similar celui dorit de Trump la frontiera cu Mexicul.
Un ecou global: de la SUA la Europa
Ministrul grec a subliniat că exemplul american a fost crucial: „Când Trump a revenit, a fost o politică care spunea: ‘Nu poți veni în SUA’. A fost foarte important că SUA și-au schimbat politica”. El a recunoscut că Grecia a modelat parțial propriile măsuri după cele americane, inclusiv printr-un memorandum de înțelegere privind sistemul de azil. De asemenea, a criticat dur Spania, care, prin legislația sa permisivă, a creat un „factor de atracție” pentru migranți, având 1,2 milioane de cereri de regularizare.
Aceste declarații vin într-un context european în care Pactul privind Migrația și Azilul a intrat în vigoare în iunie 2026, iar statele care refuză să primească refugiați trebuie să plătească o compensație financiară. Grecia, aflată la granița de est a UE, devine astfel un laborator al politicilor restrictive, cu un impact direct asupra dezbaterilor din România, unde securitatea frontierelor și gestionarea migrației rămân subiecte prioritare.
„Fără zid, am avea mii de migranți”, a concluzionat Plevris, sugerând că soluțiile dure, inspirate de Trump, sunt singura cale de a proteja suveranitatea națională și securitatea cetățenilor.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.