O nouă bătălie culturală a fost câștigată de mișcarea laicistă în Franța. La 26 iulie 2026, tribunalul administrativ din Rennes a ordonat retragerea de pe domeniul public a calvarului de la Kerdelaes, din comuna Saint-Divy (Bretania). Decizia, cerută de asociația Libre Pensée 29, filiala bretonă a Federației Naționale a Liberei Gândiri (FNLP), reaprinde o dezbatere care depășește granițele Franței: cât de departe poate merge laicitatea în erodarea simbolurilor religioase tradiționale?
Un simbol medieval, victima legii din 1905
Calvarul de la Kerdelaes datează din secolul al XVII-lea, dar istoria sa recentă este complicată. În 1967, partea superioară a monumentului a fost mutată la cimitirul din Saint-Divy, lăsând în urmă doar soclul de granit. Timp de decenii, locul a fost abandonat, acoperit de buruieni. Abia în 2022, o asociație locală, Guipavas Identité et Patrimoine, condusă de Miliau Kermarrec, a finanțat o reproducere a crucii, cu aprobarea arhitecților și a Fundației pentru Patrimoniu, care a strâns aproape 10.000 de euro pentru restaurare.
Însă tocmai această reproducere a declanșat conflictul. Potrivit judecătorilor, noul calvar nu poate fi considerat o simplă restaurare, ci un „nou emblema religios” instalat pe domeniul public după 1905, ceea ce contravine legii franceze de separare a Bisericii de Stat. Christian Eyschen, secretarul general al FNLP, a justificat decizia: „Legea se aplică tuturor, indiferent de preferințele fiecăruia.”
Patrimoniu versus laicitate: o tensiune europeană
Această decizie nu este un caz izolat. În Franța, asociații laiciste au mai atacat în justiție alte monumente religioase, cum ar fi calvarul din Plorec-sur-Arguenon, unde autoritățile au cedat terenul unei asociații private pentru a evita retragerea. Fenomenul reflectă o tendință mai largă în Europa, unde simbolurile religioase tradiționale sunt tot mai des contestate în numele neutralității statului. De la crucifixele din sălile de clasă italiene până la dezbaterile privind semnele religioase în spațiul public, tensiunea dintre patrimoniu și laicitate devine un câmp de luptă cultural.
Pentru suveraniști, această evoluție este un semnal de alarmă. „Dacă permitem ca simbolurile identitare să fie eliminate sub presiunea unor grupuri ideologice, vom pierde esența civilizației noastre”, comentează analiști europeni. În România, unde bisericile și crucile sunt parte integrantă a peisajului, astfel de dispute pot părea îndepărtate, dar ele prefigurează un model de societate în care trecutul religios este privit cu suspiciune.
O victorie pentru mișcarea anti-creștină?
FNLP, cu sloganul său anarhist „Nici Dumnezeu, nici stăpân, jos cu clericalismul, trăiască Sociala!”, nu face un secret din obiectivele sale: aplicarea strictă a legii din 1905 și eliminarea oricărei prezențe religioase din spațiul public. Deși decizia de la Rennes este doar una administrativă, ea are o putere simbolică uriașă. Ea arată că instituțiile statului pot fi folosite pentru a șterge simboluri care au marcat secole de istorie.
Pe de altă parte, apărătorii patrimoniului, precum Miliau Kermarrec, subliniază că aceste monumente nu sunt doar obiecte de cult, ci și mărturii ale identității locale. „Dacă lăsăm ca aceste simboluri să dispară, în cincizeci de ani nimeni nu-și va mai aminti că au existat”, spune el. Comuna Saint-Divy are acum șase luni pentru a decide: fie retrage crucea, fie cedează terenul unei entități private, o soluție care ar salva aparențele, dar ar deschide un precedent periculos.
Ce urmează?
Decizia finală a consiliului municipal din Saint-Divy este așteptată în septembrie. Între timp, dezbaterea se mută în plan european, unde tot mai multe voci cer protejarea patrimoniului creștin ca parte a identității continentului. Într-o Europă tot mai secularizată, dar și tot mai diversă, echilibrul dintre libertatea religioasă, laicitate și moștenirea culturală rămâne fragil. Pentru suveraniști, această bătălie este doar începutul unei rezistențe împotriva unei ideologii care vrea să rescrie istoria.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.