Președintele american Donald Trump a semnat luni un ordin executiv care reduce semnificativ numărul de vaccinuri recomandate copiilor de către agențiile federale, invocând „maximizarea alegerii părinților”. Măsura, anunțată ca o victorie pentru drepturile părintești, ar putea avea ecou dincolo de Atlantic, într-o Europă unde scepticismul față de mandatele sanitare și birocrația de la Bruxelles este tot mai vocal.
Ce presupune ordinul semnat de Trump?
Ordinul reduce lista de vaccinuri recomandate de Centrele pentru Controlul și Prevenirea Bolilor (CDC) de la 18 la 11 boli. Practic, vaccinurile împotriva hepatitei, COVID-19 și gripei nu vor mai fi recomandate universal pentru copii, dar rămân disponibile la cererea părinților. De asemenea, vaccinul ROR (rujeolă, oreion, rubeolă) va fi administrat în trei doze separate, la vizite medicale distincte, nu combinat, invocând un posibil risc crescut în asociere.
Trump a justificat decizia prin prisma unei corelații între vaccinuri și creșterea diagnosticelor de autism, o teorie respinsă de comunitatea științifică mainstream, dar susținută de activiști anti-vaccin. „Nu știm care este cauza autismului, dar este esențial ca recomandările noastre să fie cele mai bune din lume”, a declarat președintele, conform presei americane. Ordinul îi îndeamnă și pe statele federale să-și actualizeze legislația privind vaccinarea școlară în conformitate cu noile standarde.
Un precedent care ar putea inspira Europa?
Deși politica sanitară este o competență națională în UE, inițiativa americană vine într-un context european tensionat. Mișcările suveraniste și eurosceptice, de la „Patrioții pentru Europa” la partidele național-conservatoare, au criticat frecvent ceea ce percep drept excese ale birocrației de la Bruxelles în domeniul sănătății și al politicilor sociale. Decizia lui Trump ar putea oferi un argument simbolic: dacă Statele Unite, o democrație liberală, reduc mandatele vaccinale, de ce nu ar face-o și statele europene?
În țări precum Germania, Franța sau Italia, dezbaterile despre obligativitatea vaccinării au fost intense în timpul pandemiei, iar partidele suveraniste au capitalizat pe nemulțumirea față de restricții. Deși nu există un plan concret de a replica ordinul american, retorica privind „alegerea părintească” și „consimțământul informat” ar putea câștiga teren în dezbaterea publică europeană.
Implicații pentru România
În România, unde rata de vaccinare a copiilor a scăzut îngrijorător în ultimii ani, un astfel de precedent ar putea amplifica ezitarea față de vaccinuri. Deși autoritățile de la București urmează în continuare recomandările OMS și ale UE, mesajele care pun sub semnul întrebării siguranța vaccinurilor ar putea găsi un ecou în rândul unor părinți. Este de așteptat ca mișcările suveraniste din România să folosească acest exemplu pentru a critica „impozitele” sau „supravegherea” impuse de la centru, fie el Bruxelles sau București.
Ce urmează?
Ordinul lui Trump nu este doar o schimbare de politică sanitară, ci un semnal al unei tendințe mai ample: redefinirea raportului dintre stat și cetățean în domeniul sănătății. În Europa, dezbaterea despre suveranitatea națională în fața deciziilor centralizate este departe de a fi încheiată. Rămâne de văzut dacă statele europene vor urma exemplul american sau vor păstra linia dură a recomandărilor științifice. Cert este că subiectul vaccinării va rămâne un teren fertil pentru dispute politice și culturale, atât în SUA, cât și în Europa.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.