Într-o eră în care identitatea devine un proiect personal, iar natura pare o simplă sugestie, eseistul francez Laurent Dandrieu lansează o reflecție profundă despre dorința omului modern de a fi propriul său creator. Publicat în revista franceză Valeurs Actuelles, textul său surprinde un fenomen cu ecou global: transformarea identitară ca manifest, de la vestimentație la modificări corporale, și transformarea individualismului într-un cult al sinelui.
Omul, propriul său demiurg
Dandrieu observă că modernul refuză să fie un simplu moștenitor al firii și al culturii, preferând să se autoinventeze. Această tentativă de a scăpa de orice determinism natural sau social este, în esență, o revoltă împotriva propriei condiții. „Omul vrea să fie propriul său zeu, propriul său creator, propria sa idolă”, scrie eseistul, subliniind că această auto-idolatrie ascunde adesea o ură de sine: „Ce este trăit ca o revoltă împotriva normelor impuse de societate este, în realitate, o revoltă împotriva sinelui”.
O himeră modernă
Criticul francez respinge această viziune ca fiind o himeră, amintind că nu putem evada nici din natură, nici din contextul social și cultural în care ne-am născut. Chiar și cel mai înverșunat adept al „table rase” rămâne un moștenitor, după cum observa Bonald: folosește cuvinte și forme care îi preexistă. Această negare a datului duce la o criză identitară cronică, în care individul se redefinește la nesfârșit, rătăcind în „infernul arbitrariului”, cum spune scriitoarea Lionel Shriver.
De ce contează pentru Europa și România
Acest curent de gândire nu este doar o dispută filosofică franceză. El alimentează mișcările conservatoare și suveraniste din întreaga Europă, care văd în ideologiile „woke” și în politicile identitare o amenințare la adresa coeziunii sociale și a tradițiilor naționale. În România, această dinamică se reflectă în dezbaterile despre educație, despre rolul familiei și despre identitatea națională, pe măsură ce valorile progresiste câștigă teren în instituțiile europene. Respingerea acestor tendințe devine un pilon al discursului suveranist, care pledează pentru o revenire la rădăcini și la asumarea moștenirii culturale.
Un semnal pentru 2026
În contextul anului 2026, când dezbaterile despre identitate și „războaiele culturale” sunt tot mai prezente în spațiul public european, analiza lui Dandrieu oferă un argument solid pentru cei care critică excesele individualismului și ale ideologiei de gen. Ea reamintește că acceptarea limitelor naturale și culturale nu este o slăbiciune, ci o condiție a unei vieți împlinite și a unei societăți echilibrate.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.