În timp ce Occidentul dezbate despre reglementarea inteligenței artificiale, China a găsit o scurtătură strategică: folosește modelele AI americane pentru a-și antrena propriile sisteme militare. O investigație Reuters, bazată pe peste 80 de publicații științifice și brevete chineze, dezvăluie că cercetători apropiați Armatei Populare de Eliberare au folosit rezultatele produse de modelele OpenAI și Anthropic pentru a-și instrui propriile sisteme. Este o veste care nu doar că redefinește cursa tehnologică globală, dar are ecouri profunde pentru Europa și pentru România.
Distilarea: cum copiezi un profesor pentru a forma un student
Tehnica folosită se numește „distilare”. Un model foarte performant, numit „profesor”, oferă răspunsuri, cod sau raționamente care sunt folosite pentru a antrena un model mai mic, „elevul”. Noul sistem nu copiază arhitectura sau toate capacitățile modelului original, dar poate învăța să îndeplinească o misiune precisă folosind mult mai puțină putere de calcul. Aceasta este o practică obișnuită în industria AI, dar devine contestabilă atunci când un actor colectează masiv producțiile unui model închis, încălcând condițiile stabilite de proprietar, pentru a reproduce o capacitate costisitoare. Disputa dintre Washington și Beijing nu este despre distilare în sine, ci despre utilizarea neautorizată.
De ce contează pentru China: sancțiunile și nevoia de arme inteligente
Interesul Chinei este uriaș. Restricțiile americane limitează accesul la cele mai avansate semiconductoare. Distilarea permite dezvoltarea de modele specializate care pot funcționa pe echipamente mai puțin puternice, inclusiv drone, sateliți, vehicule autonome sau rețele militare izolate. De exemplu, o unitate chineză asociată cu informațiile militare și războiul informatic a folosit GPT-3.5 pentru a rezuma cod sensibil, apoi a antrenat un model chinez să reproducă aceste rezumate. Scopul era să aibă un instrument care funcționează integral în rețelele militare chineze, fără a mai depinde de companii americane. La Universitatea de Nord din China, Claude 3 Haiku a fost folosit pentru a produce date pentru un sistem de clasificare a textelor, posibil pentru monitorizarea rețelelor sociale. Alte aplicații vizează direct câmpul de luptă: cercetători de la Universitatea Națională de Tehnologii de Apărare au redus un model de procesare a imaginilor pentru a fi montat pe drone, permițând analiza în timp real și identificarea obiectivelor chiar și fără comunicare cu centrul de comandă.
Raționamentele AI, noul trofeu
Cercetătorii chinezi nu se mai mulțumesc doar cu răspunsurile finale ale modelelor occidentale. Ei vânează și metoda prin care acestea ajung la răspunsuri. Acești pași intermediari sunt valoroși pentru că pot învăța un model mai mic cum să rezolve o problemă informatică, să analizeze o situație sau să aleagă între soluții. Dezvoltarea lor necesită investiții considerabile în date, ingineri și putere de calcul. Jamestown Foundation, un centru de cercetare american, descrie o cercetare organizată pentru a transfera aceste capacități de raționament către sisteme chineze mai ieftine și mai ușor de controlat. Unele modele chineze par să păstreze urme ale profesorilor occidentali: după ce au ocolit mecanismele de protecție, cercetătorii de la Academia Chineză de Științe au cerut mai multor AI să se identifice. Qwen-Max s-a prezentat ca un asistent creat de Anthropic, iar DeepSeek-V3 a afirmat că a fost conceput de OpenAI. Aceste răspunsuri nu dovedesc juridic un furt, dar sunt indicii că o parte importantă a datelor de antrenament provine din sisteme americane.
Ștergerea urmelor: o cursă a ascunderii
Raportul american semnalează și cercetări menite să facă distilarea mai discretă. Oameni de știință de la Universitatea de Știință și Tehnologie din China au dezvoltat metode care reduc anomaliile ce permit detectarea copierii. Alte lucrări, asociate forțelor chineze de cyber, vizează eliminarea filigramelor digitale, semnături introduse în producțiile AI pentru a le identifica originea. Ștergându-le, un laborator poate păstra capacitățile modelului profesor, dar face mult mai dificilă stabilirea provenienței. De asemenea, cercetătorii armatei chineze au studiat cum să ocolească sistemele de securitate ale modelelor comerciale, posibil prin instrumente mici care automatizează atacurile împotriva unei AI protejate.
O scurtătură, nu independență tehnologică
Distilarea nu face ca China să-și elimine decalajul. Modelele obținute sunt mai puțin versatile decât cele care le-au antrenat. Nu pot înlocui marile centre de date, semiconductoarele avansate sau investițiile necesare pentru o AI de vârf. Dar pot transfera o competență specifică către un sistem ieftin, controlat local și utilizabil în mediu militar. Pentru Beijing, acest compromis poate fi suficient. O dronă nu are nevoie de toate capacitățile ChatGPT; trebuie doar să recunoască un vehicul, să interpreteze o imagine sau să-și continue misiunea când comunicațiile sunt întrerupte.
Lecția pentru Europa și România
Această dezvăluire arată o fisură în strategia americană: Washingtonul încearcă să încetinească progresul chinez limitând exporturile de cipuri, dar modelele din Silicon Valley rămân accesibile la distanță și produc ele însele material reutilizabil. Mai mult, fragilizează narațiunea chineză a unei autonomii tehnologice cucerite fără ajutor extern. Pentru Europa, aceasta este o lecție dură despre suveranitatea tehnologică. În timp ce UE dezbate reglementarea AI, marile puteri își construiesc capacități militare prin astfel de mijloace. România, ca stat european, trebuie să sprijine investițiile în cercetare și să fie vigilentă în fața dependențelor tehnologice. Într-o lume multipolară, unde BRICS+ se extinde și unde tehnologia devine armă geopolitică, Europa nu își poate permite să rămână doar un spectator. Este momentul ca liderii europeni să înțeleagă: cine controlează AI-ul controlează viitorul securității.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.