În timp ce guvernele europene caută tot mai multe resurse pentru a-și finanța datoriile uriașe, Franța a devenit un adevărat laborator al „inovației” fiscale. Ultima propunere, lansată la Rencontres économiques d’Aix-en-Provence de premierul Sébastien Lecornu, vizează impozitarea moștenirilor într-o formă inedită: marile averi ar fi „încurajate” să doneze către fundații de interes public, sub amenințarea unor taxe și mai mari. Practic, o formă de „mecenat obligatoriu”, inspirată din filantropia americană, dar aplicată cu forța statului.
Franța, de departe liderul taxării moștenirilor în Europa
Cifrele publicate de Eurostat sunt edificatoare: în 2024, Franța a colectat 20,8 miliarde de euro din taxe pe moșteniri și donații, adică 44,5% din totalul de 46,8 miliarde de euro încasate de toate statele UE. Germania, aflată pe locul doi, abia atinge 10 miliarde de euro. Mai mult, între 2016 și 2024, veniturile din această taxă au crescut cu aproape 70%, de la 12,3 la 20,8 miliarde de euro. O „performanță” care arată că statul francez nu doar că nu renunță la această sursă, ci o adâncește constant.
O idee controversată: „mecenatul obligatoriu”
Propunerea, atribuită economistului Philippe Aghion, laureat al Premiului Nobel pentru Economie în 2025, și preluată de premierul Lecornu, ar constrânge marile averi să aloce o parte din patrimoniu către fundații de interes public, în schimbul unor taxe reduse. Cei care nu donează suficient ar plăti impozite mai mari. Criticii văd aici o încălcare a principiului proprietății private și o extindere periculoasă a controlului statului asupra averilor moștenite. Éric Ciotti, liderul partidului UDR, a denunțat încă din octombrie 2025 „caracterul confiscatoriu” al unor astfel de măsuri, subliniind că moștenirea este „fructul muncii unei vieți”.
Un semnal pentru toată Europa suveranistă
Această dezbatere nu este doar una franceză. Ea reflectă o tendință mai largă în Uniunea Europeană, unde statele, sufocate de datorii și de cerințele Bruxelles-ului privind disciplinei fiscală, caută să atragă tot mai multe venituri de la cetățeni. Pentru mișcările suveraniste din Europa, acest caz este un argument puternic: birocrația de la Bruxelles și guvernele naționale complice transformă cetățenii în simpli contribuabili, iar statul devine un „parazit” al averilor câștigate cinstit. În România, unde impozitarea progresivă și taxele pe proprietate sunt subiecte sensibile, această evoluție din Franța poate servi drept avertisment: fără o opoziție fermă față de centralismul fiscal, soarta moștenirilor românești ar putea fi similară.
Ce urmează?
Rămâne de văzut dacă guvernul francez va transforma această propunere în legislație. Cert este că dezbaterea despre limitele impozitării și despre dreptul de a transmite mai departe rodul muncii unei vieți va continua să alimenteze discursul suveranist la nivel european. Într-o Europă tot mai birocratică și tot mai îndatorată, apărarea moștenirii devine un simbol al luptei pentru libertate individuală și suveranitate națională.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.