Președintele american Donald Trump a semnat joi două ordine executive care vizează una dintre cele mai controversate practici din sistemul de imigrație american: „turismul de naștere”. Măsura vine la scurt timp după decizia Curții Supreme din iunie, care a confirmat dreptul la cetățenie prin naștere, dar a lăsat loc pentru excepții. Trump a ales să folosească aceste excepții pentru a limita fenomenul, declarând că „oamenii construiesc afaceri pe seama acestui drept”.
Ce presupun noile ordine executive?
Primul ordin redefinește categoriile de copii ai străinilor care nu beneficiază de cetățenie prin naștere, incluzând „inamici ai SUA”, membri ai organizațiilor teroriste străine și persoane care acționează în numele guvernelor străine. Al doilea ordin îi îndrumă pe secretarul de stat și pe cel al securității interne să oprească „turismul de naștere” – practica prin care femei însărcinate intră în SUA ca turiste, nasc acolo, iar copilul devine automat cetățean american.
Stephen Miller, adjunct al șefului de cabinet de la Casa Albă, a declarat că ordinul se bazează pe Secțiunea 215A din Legea imigrației și naționalității. „Nimeni din lume nu mai poate obține o viză pentru acest scop fraudulos”, a spus el, adăugând că aceasta este una dintre cele mai importante acțiuni ale lui Trump în domeniul imigrației.
De ce contează pentru Europa?
Deși este o decizie strict americană, ea are un ecou profund în Europa, unde dezbaterea despre cetățenie și imigrație este la fel de aprinsă. În timp ce UE nu are un concept de „cetățenie prin naștere” la nivel federal, statele membre se confruntă cu provocări similare legate de migrație și integrare. Recent, Pactul European privind Migrația și Azilul a intrat în vigoare în iunie 2026, impunând un mecanism de solidaritate obligatoriu. Decizia lui Trump ar putea inspira lideri suveraniști precum premierul ungar Péter Magyar sau cancelarul austriac (al cărui nume nu a fost confirmat) să adopte măsuri mai dure privind imigrația și naturalizarea.
În România, dezbaterea despre cetățenie este legată de diaspora și de românii din străinătate, dar și de politicile europene privind azilul. „Turismul de naștere” nu este o practică răspândită în țara noastră, dar principiul suveranității – cine are dreptul să devină cetățean – este universal. Această decizie reamintește că statele naționale își pot apăra identitatea și resursele, dacă au voință politică.
Contextul juridic și politic
Decizia Curții Supreme din iunie, în cazul Trump v. Barbara, a fost una strânsă (5-4), dar a confirmat dreptul la cetățenie prin naștere, bazat pe cel de-al 14-lea Amendament, adoptat după Războiul Civil pentru a le oferi cetățenie foștilor sclavi. Trump a subliniat că „acest drept a fost creat pentru copiii sclavilor, nu pentru a fi exploatat de afaceri”. Ordinul executiv nu abrogă amendamentul, ci folosește excepțiile istorice recunoscute de Curte pentru a limita abuzurile.
Criticii acuză că măsura este neconstituțională și că va fi atacată în instanță. Susținătorii o văd ca pe o restaurare a suveranității americane. În Europa, această tensiune dintre drepturile individuale și suveranitatea statului este la fel de prezentă, mai ales în contextul presiunilor pentru o politică comună de imigrație.
Ce urmează?
Trump a semnat și o proclamație privind taxe pe importul de polisiliciu, un material esențial pentru industria cipurilor și inteligenței artificiale. Aceasta arată că administrația americană își consolidează suveranitatea economică, nu doar cea a frontierelor. Pentru Europa, aceste mișcări sunt un semnal că marile puteri își redefinesc relația cu globalizarea, iar statele suveraniste din UE ar putea urma un model similar.
Rămâne de văzut cum vor reacționa instanțele americane și dacă această măsură va rezista. Cert este că dezbaterea despre cine are dreptul să devină cetățean este departe de a fi încheiată – nici în SUA, nici în Europa.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.