În iunie 2026, 45 de bărbați au fost reținuți pe întreg teritoriul Franței, acuzați că au postat mesaje misogine pe un canal masculinist de Telegram. Potrivit presei franceze, canalul public avea 1.758 de utilizatori, predominant francofoni, care distribuiau conținut insultător și chiar amenințător la adresa femeilor. Investigația, coordonată de parchetul din Paris, a scos la iveală și afinități ale unora dintre suspecți pentru site-uri de extremă dreaptă sau personalități controversate. Cei mai mulți au recunoscut că au scris mesajele, invocând „umor negru” sau consum de alcool.
O nouă prioritate a securității interne?
Ancheta a fost inițiată de Polul Național de Luptă împotriva Urii Online, care s-a sesizat din oficiu în decembrie 2025, semnalând lipsa sesizărilor privind acest fenomen. În paralel, președintele Emmanuel Macron a numit-o pe Cécile Berthon în fruntea DGSI (serviciul de informații interne), prima femeie în această funcție, care a decis să acorde prioritate amenințării masculiniste. Decizia a stârnit opoziții în interiorul serviciului, unde unii consideră că amenințarea jihadistă, soldată cu 275 de victime în Franța, rămâne mai gravă.
Incels, tradwives și războiul cultural global
Fenomenul masculinist nu este doar francez. În Statele Unite și Canada, bărbați care se autodefinesc „incels” (celibatari involuntari) au comis deja atacuri armate. În Europa, mișcări similare capătă amploare, alimentate de nemulțumirea tinerilor bărbați față de discursul feminist dominant și de schimbările sociale. Apariția conceptului de „tradwife” (soție tradițională), promovat de influencerițe conservatoare, și popularitatea unor autori precum Michel Houellebecq indică o contracarare a progresismului. În România, dezbateri similare despre rolurile de gen și „criza masculinității” încep să prindă contur, chiar dacă mai puțin mediatizate.
Întrebări incomode într-o democrație
Articolul din Valeurs Actuelles ridică întrebări legitime despre limitele libertății de exprimare și despre dubla măsură în aplicarea legii. Dacă discursul misogin este pedepsit, de ce nu sunt sancționate și apelurile la violență venite din partea unor feministe radicale? De ce eșecul școlar al băieților sau ratele mai mari de sinucidere în rândul bărbaților nu sunt tratate ca urgențe sociale? Într-o Europă tot mai polarizată, unde mișcările suveraniste câștigă teren, astfel de dezbateri devin esențiale. Statele-națiune trebuie să găsească un echilibru între protejarea grupurilor vulnerabile și apărarea libertății de expresie, fără a transforma justiția într-un instrument al războiului cultural.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.