Celebrul GIGN, unitatea de elită a jandarmeriei franceze, nu mai este doar forța de intervenție pentru crize excepționale. A devenit un pilon central în lupta împotriva crimei organizate, într-o Europă tot mai afectată de narcotrafic și violență. Această mutație spune multe despre starea de securitate a continentului și despre presiunea pusă pe statele naționale.
De la crize la criminalitate: o schimbare de paradigmă
În Seine-et-Marne, o operațiune cu elicopter și forțe speciale a dus la prinderea a trei suspecți într-un lanț de 21 de spargeri cu violență. La Montbéliard, în estul Franței, GIGN a acționat alături de RAID și de peste 200 de jandarmi pentru a destructura o rețea de droguri descrisă drept o „organizație industrială”. Acestea sunt doar două exemple dintr-o tendință clară: aproape 80% din activitatea operațională a GIGN este acum dedicată sprijinului judiciar, iar în 2024, peste 1.100 de persoane au fost arestate cu ajutorul său.
Această realitate reflectă o criminalitate în plină recompoziție, mai mobilă și mai violentă, care nu mai respectă granițele. Statele europene sunt nevoite să-și adapteze structurile de securitate, alocând resurse de elită pentru probleme care, altădată, erau gestionate de forțele obișnuite de ordine.
Un semnal pentru Europa și pentru România
Franța nu este singura care se confruntă cu această escaladare. În alte țări europene, inclusiv în România, traficul de droguri și spargerile violente pun presiune tot mai mare pe autorități. Aceeași dinamică se vede și la noi, unde grupările de crimă organizată acționează transfrontalier, profitând de libera circulație din UE. Fenomenul subliniază nevoia de cooperare polițienească mai strânsă și de întărire a frontierelor, teme dragi suveraniștilor care cer stat să-și recapete controlul asupra securității interne.
Întrebarea de fond: cine protejează cetățeanul?
În spatele acestor evoluții se află o întrebare mai profundă: într-o Uniune Europeană preocupată de politici climatice și de monede digitale, cine se ocupă de securitatea concretă a oamenilor? În timp ce Bruxelles-ul dezbate pachete climatice sau euro digital, cetățenii cer protecție împotriva violenței stradale și a traficanților. Mutarea GIGN în prima linie a luptei anticrimă este un semnal că statele naționale, nu birocrațiile de la Bruxelles, rămân ultima redută a ordinii și siguranței publice.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.