Centre de date: subvenții de 500 mil. $ în Georgia
Un congresman republican cere stoparea scutirilor fiscale pentru centrele de date, după ce Georgia a renunțat la 500 de milioane de dolari. Dezbaterea se extinde în Europa.
Un congresman republican din Georgia, Rich McCormick, a declarat într-o emisiune a postului NewsNation că noile centre de date nu ar trebui să primească scutiri fiscale, după ce s-a aflat că statul Georgia a renunțat la aproximativ 500 de milioane de dolari din venituri fiscale pentru a atrage aceste investiții. Poziția sa, neobișnuită pentru un republican, semnalează o fisură în consensul pro-business care domină dezbaterea publică americană. Mai important, ea atinge o temă care traversează deja Atlanticul: cine plătește pentru infrastructura digitală și cine culege beneficiile.
Ce a spus McCormick
„Dacă negociezi orice centru de date nou, nu cred că ar trebui să le dai vreo scutire fiscală”, a afirmat McCormick. El a argumentat că centrele moderne nu consumă apă, ci o recirculă, și că multe sunt construite cu pile de combustie care le fac „pozitive net” din punct de vedere energetic. „Nu există niciun motiv să le stimulezi”, a adăugat el, sugerând că aceste facilități ar putea fi amplasate pe baze militare, pentru a evita presiunea fiscală asupra comunităților locale.
Gazda emisiunii, Leland Vittert, a intervenit cu date concrete: un raport al Departamentului de Audit și Conturi al Georgiei arată că scutirile fiscale pentru centrele de date reprezintă, în fapt, un transfer de la bugetul public către miliardari. Cifra de 500 de milioane de dolari este semnificativă pentru un singur stat.
De ce contează pentru Europa
Dezbaterea americană nu este izolată. În Uniunea Europeană, centrele de date sunt subvenționate masiv prin fonduri de coeziune, prin programe de tranziție energetică și prin scutiri locale de taxe. Irlanda, Olanda, Danemarca și, mai recent, state din estul Europei — inclusiv România — atrag astfel de investiții cu promisiuni de locuri de muncă și de venituri la bugetele locale. Dar costurile reale sunt tot mai vizibile: consumul de energie electrică al centrelor de date din UE este estimat să crească puternic până în 2030, punând presiune pe rețele și pe obiectivele climatice.
Întrebarea ridicată de McCormick — de ce să subvenționezi companii care oricum ar veni pentru acces la piață și la energie — devine legitimă și în Europa. Cetățenii din state precum România văd deja cum marile proiecte de infrastructură digitală primesc facilități fiscale, în timp ce facturile la energie cresc. Este o tensiune care alimentează nemulțumirea față de elitele tehnocratice și față de prioritățile stabilite la Bruxelles.
Un semnal pentru suveraniști
Poziția lui McCormick reflectă o tendință mai largă în rândul mișcărilor suveraniste: scepticismul față de subvențiile acordate marilor corporații globale, fie că vorbim de giganți tech, de companii energetice sau de bănci. În Parlamentul European, grupuri precum „Patrioții pentru Europa” (Orbán, Babiš, Kickl) și ECR (Meloni) critică frecvent ceea ce descriu drept „socialism pentru corporații” — salvarea și subvenționarea marilor actori în numele tranziției verzi sau al digitalizării.
Dezbaterea despre centrele de date se leagă astfel de teme-pivot mai largi: suveranitatea energetică, costul real al politicilor climatice și relația dintre stat și marile companii. Dacă în SUA un republican cere stoparea scutirilor, în Europa este de așteptat ca aceeași întrebare să fie ridicată tot mai vocal, mai ales pe măsură ce facturile la energie și presiunea pe rețele devin subiecte de campanie electorală.
Nu se știe încă dacă guvernele europene vor avea curajul să pună pe masă același tip de calcul: cât pierdem din venituri publice și cât câștigăm, de fapt, din aceste investiții? Este o întrebare simplă, dar incomodă pentru tehnocrația de la Bruxelles.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.
