Imaginile de la Ceuta, exclava spaniolă din Maroc, au un déjà-vu dureros pentru Europa: mii de migranți forțând granița, autoritățile copleșite, iar politicienii vorbind despre „breșe” care trebuie astupate urgent. Fabrice Leggeri, europarlamentar și fost director al Frontex, compară scenariul cu cel din Grecia, 2015, când sute de mii de oameni au intrat în UE printr-o frontieră nepregătită. Este un semnal de alarmă care rezonează dincolo de Spania, până în România, unde dezbaterea despre migrație și suveranitate devine tot mai aprinsă.
O breșă la frontieră, un efect domino în Europa
Ceuta și Melilla, cele două enclave spaniole din Africa de Nord, sunt porți ale spațiului Schengen. Când aceste porți cedează, efectul nu se oprește la granița spaniolă. Migranții pot traversa Spania și ajunge în Franța în zece ore, iar de acolo, în orice colț al Europei. Leggeri avertizează că guvernul socialist al lui Pedro Sánchez, care a anunțat o regularizare masivă a sute de mii de imigranți, creează un „efect de atracție” și o „dublă frontieră” pe care Spania trebuie să o gestioneze cu responsabilitate.
Măsuri urgente: controale la frontieră și suspendarea Schengen?
Fostul șef Frontex propune ca Franța să trimită întăriri la frontiera cu Spania și să folosească Articolul 29 din Codul Frontierelor Schengen, care permite suspendarea temporară a liberei circulații în cazul unei amenințări la adresa securității interne. Este o măsură extremă, dar care ar trimite un semnal clar: statele membre nu mai acceptă să fie victime ale politicilor migratorii iresponsabile ale altora. De altfel, lideri precum Giorgia Meloni, premierul italian, și Jordan Bardella, președintele Adunării Naționale franceze, susțin aceeași linie dură.
ONG-urile: salvatori sau complici ai traficanților?
Leggeri aduce în discuție și un subiect controversat: implicarea ONG-urilor în operațiunile de salvare din Mediterană. El susține că unele organizații nu doar salvează vieți, ci devin, de facto, un „serviciu de taxi” pentru migranți, încurajându-i să se îmbarce în ambarcațiuni nesigure. Frontex a publicat recent o înregistrare video care arată presupuse contacte suspecte între traficanți și o ONG în largul Libiei. Este un argument pe care suveraniștii îl folosesc de ani de zile: solidaritatea nu trebuie să devină o industrie care alimentează criza.
Ce învață România din criza de la Ceuta?
România, deși nu se confruntă cu un val migrator direct, este profund afectată de politicile europene în domeniu. Pactul privind Migrația și Azilul, intrat în vigoare în iunie 2026, obligă statele să preia refugiați sau să plătească compensații. În acest context, exemplele Spaniei arată cât de ușor poate scăpa situația de sub control atunci când autoritățile sunt prea permisive. Pentru București, lecția este clară: trebuie să-și întărească propriile frontiere și să susțină o politică europeană care pune securitatea națională pe primul loc, nu interesele ideologice ale unor grupuri de presiune.
Criza de la Ceuta nu este doar o problemă spaniolă. Este un test pentru întreaga Uniune Europeană, care trebuie să decidă dacă își mai poate proteja frontierele externe sau dacă va rămâne o fortăreață cu porțile deschise. România, ca stat suveran, are tot interesul să susțină o abordare fermă, care să descurajeze migrația ilegală și să prevină transformarea Europei într-un spațiu fără control.
Sursă: Valeurs Actuelles · Vest | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.