Disidența cubaneză cere UE: Opriți finanțarea regimului Castro
Coaliția disidenței cubaneze (ARC) cere UE să oprească finanțarea regimului Castro și să redirecționeze banii către apărarea Ucrainei. Ce semnalează acest demers.
O coaliție a disidenței cubaneze a cerut public Uniunii Europene să oprească finanțarea regimului de la Havana și să redirecționeze acești bani către apărarea Ucrainei. Demersul, făcut de Assembly of the Cuban Resistance (ARC) în timpul unei vizite la Kiev, ridică o întrebare care depășește cu mult dosarul cubanez: cui servesc, de fapt, banii contribuabililor europeni atunci când ajung la guverne autoritare?
Cine este ARC și ce a cerut la Kiev
ARC este o coaliție de grupuri de opoziție cubaneze care coordonează eforturi anticomuniste și pro-democrație între cubanezii din insulă și cei din exil. O delegație condusă de coordonatorul său, Orlando Gutiérrez-Boronat, s-a deplasat la Kiev alături de o delegație parlamentară europeană, cu ocazia aniversării a 35 de ani de independență a Ucrainei față de Uniunea Sovietică (1991).
Potrivit relatărilor din presa cubaneză citate de Breitbart News, Gutiérrez-Boronat le-a propus legislatorilor europeni ca Bruxelles-ul să taie toate finanțările existente către regimul de la Havana și să le folosească pentru sprijinirea efortului de apărare al Ucrainei împotriva invaziei ruse. Aceeași propunere ar fi fost prezentată și vicepremierului ucrainean pentru integrare europeană, Vsevolod Centsov, precum și miniștrilor ucraineni ai economiei și apărării. Activiștii descriu finanțarea europeană drept o „subvenție” acordată dictaturii cubaneze.
Banii europeni și „proiectele” care nu se văd
Subiectul nu este nou. Potrivit datelor invocate de ARC, Uniunea Europeană a acordat Cubei, până în 2021, cel puțin 300 de milioane de euro pentru o serie de „proiecte de cooperare”, iar pentru perioada 2021-2027 ar fi fost alocați încă 125 de milioane de euro, în eforturi coordonate în principal de Franța, Italia și Spania. Documentele europene menționează obiective precum energie curată, inovare în producția de vaccinuri, un mediu favorabil afacerilor locale, combaterea violenței de gen și promovarea drepturilor sexuale și reproductive.
Disidența cubaneză susține însă că aceste proiecte nu s-au tradus în rezultate tangibile pentru cubanezii de rând și că, în realitate, banii ajung să susțină aparatul represiv al regimului. Este o acuzație pe care ARC o repetă în fața liderilor europeni de mai mult timp, iar în urmă cu aproximativ două luni activiștii au mers la Tallinn, unde ministrul estonian de externe, Margus Tsahkna, a cerut UE să reevalueze politica față de Cuba și să oprească finanțarea regimului comunist.
De ce contează acum
Contextul ucrainean face ca miza să fie și mai vizibilă. Potrivit acuzațiilor formulate de Gutiérrez-Boronat în fața parlamentarilor ucraineni, regimul Castro ar fi facilitat recrutarea și trimiterea de bărbați cubanezi ca mercenari care luptă de partea Rusiei. Kievul a închis ambasada din Havana anul trecut, ca reacție la aceste practici. Cu alte cuvinte, discuția despre finanțarea europeană a Cubei nu mai este doar o problemă de politică externă față de America Latină — ea atinge direct războiul din Europa.
Pentru cititorul român, tema are o rezonanță familiară. România contribuie la bugetul UE și, implicit, la programele de cooperare externă ale blocului. Întrebarea „ce primim în schimb?” nu este una izolaționistă, ci una de responsabilitate democratică: banii publici europeni ar trebui să consolideze state care respectă drepturile cetățenilor lor, nu să mențină la putere regimuri care își persecută propriii oameni.
Un semnal pentru dezbaterea suveranistă
Demersul ARC nu este o poziție oficială a UE și nu schimbă peste noapte politica europeană față de Cuba. Dar el se înscrie într-o tendință mai largă: tot mai mulți actori — de la guverne est-europene la grupuri de opoziție din întreaga lume — contestă modul în care tehnocrația de la Bruxelles alocă resurse fără un control democratic real și fără rezultate verificabile. Este aceeași logică ce alimentează dezbaterile despre prioritățile bugetare ale UE, despre sprijinul pentru Ucraina și despre cine decide, în ultimă instanță, unde ajung banii cetățenilor europeni.
Rămâne de văzut dacă apelul disidenței cubaneze va găsi ecou în instituțiile europene. Cert este că el pune pe masă o întrebare legitimă: atunci când Europa plătește, ar trebui să plătească pentru libertate sau pentru cei care o înăbușă?
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.
