Lula, prins în flagrant de propriile fotografii
Lula neagă că ar cunoaște o lobbyistă implicată în anchetele pe fiul său, deși există fotografii comune. Ce semnalează scandalul pentru suveraniștii din Europa.
Președintele Braziliei, Luiz Inácio Lula da Silva, a declarat joi, într-un interviu pentru TV Globo, că nu o cunoaște pe omul de afaceri Roberta Luchsinger, lobbyistă implicată în anchetele de corupție care îl vizează pe fiul său, Fábio Luís Lula da Silva. Problema, pentru un politician care își cere al patrulea mandat în alegerile din octombrie, este că pe rețelele sociale există fotografii cu cei doi împreună din cel puțin 2018.
„Nu cunosc această femeie. N-am văzut-o în viața mea. N-am vorbit niciodată cu ea”, a spus Lula. Câteva ore mai târziu, contracandidații săi publicau deja colaje cu pozele respective.
Ce spune ancheta
Fábio Lula da Silva — cunoscut publicului brazilian drept „Lulinha” — este ținta a trei anchete privind presupuse fapte de corupție și trafic de influență la instituții federale, între care Institutul Național de Securitate Socială (INSS). Potrivit presei braziliene, Poliția Federală ar fi găsit în telefonul lui Luchsinger mesaje care sugerează că aceasta și fiul președintelui ar fi acționat coordonat pentru obținerea unor contracte cu instituții publice. Alte mesaje ar indica faptul că Luchsinger le-ar fi spus unor interlocutori că președintele i-ar fi „oferit” o funcție guvernamentală, pe care ar fi refuzat-o pentru a se concentra pe „parteneriatul” cu Lulinha. Ambii neagă ilegalități.
Luchsinger a confirmat vineri, pentru G1, că l-a abordat pe fostul șef de cabinet al președintelui pentru a sprijini un contract de furnizare de cannabidiol medicinal către guvernul brazilian, dar a negat că ar fi făcut plăți în schimbul sprijinului. Ea susține că este prietenă apropiată cu Lulinha de dinainte ca Lula să fie reales, în 2022.
De ce contează dincolo de Brazilia
Scandalul nu este doar o bătălie electorală internă. Brazilia este membră fondatoare a BRICS+, gruparea care în 2026 reunește zece state și care își propune — sub președinția indiană din acest an — să reducă dependența de dolar în comerțul internațional. Orice fisură de credibilitate în jurul unui lider care se prezintă drept vocea „Sudului Global” împotriva ordinii occidentale slăbește argumentul suveranist că alternativa multipolară oferă instituții mai curate.
Pentru cititorul european, mecanismul este familiar: un establishment care invocă constant legitimitatea instituțiilor împotriva adversarilor „populiști”, dar care se dovedește vulnerabil la exact aceleași acuzații de clientelism. Este tiparul pe care tabăra suveranistă îl exploatează de la Roma la Budapesta — și acum, de la Brasília.
În România, dezbaterea despre capturarea instituțiilor și despre relația dintre familiile politice și contractele publice are aceeași miză: încrederea că statul nu este o afacere de familie. Diferența e că la noi dezbaterea se poartă încă în cadrele partidelor tradiționale, în timp ce în Brazilia ea a devenit deja subiect de campanie prezidențială.
Ce urmează
Alegerile din octombrie vor decide dacă fotografiile contează mai mult decât declarațiile. Pentru suveraniști, lecția e simplă: transparența nu este o concesie față de adversari, ci singura armă care rezistă la o poză veche scoasă la iveală în campanie.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.
