Guvernul conservator al provinciei canadiene Ontario, condus de premierul Doug Ford, a luat o decizie care a stârnit deja valuri peste ocean: începând de astăzi, persoanele care trăiesc în Canada fără statut legal nu mai sunt eligibile pentru programele de asistență socială finanțate de contribuabili, precum Ontario Works sau Programul de Susținere pentru Persoane cu Dizabilități (ODSP). Măsura acoperă inclusiv pe cei aflați în țară cu vize de student, permise de muncă, vizitatori sau turiști.
O schimbare de paradigmă în politica de migrație
„Asistența socială finanțată de contribuabili nu a fost niciodată menită să sprijine persoanele care trăiesc ilegal în Ontario. De azi, nu o mai face”, a scris premierul Ford pe rețeaua socială X. Această declarație tranșantă subliniază o schimbare fundamentală: statul nu mai este obligat să susțină financiar pe cei care au încălcat legile de imigrație. Este un principiu pe care multe guverne europene, inclusiv România, îl privesc cu interes, dar ezită să îl aplice.
Ontario Works și ODSP au fost create pentru a ajuta canadienii și rezidenții legali care trec prin momente dificile, nu pentru a deveni un magnet pentru cei care au depășit durata vizelor sau au intrat neregulamentar. Noua reglementare, anunțată oficial pe 13 august 2026, are scopul declarat de a „proteja banii contribuabililor și de a consolida integritatea programelor”.
Un model pentru Europa?
Decizia de la Ontario vine într-un moment în care Europa se confruntă cu propriile provocări în gestionarea migrației. Pactul European privind Migrația și Azilul, intrat în vigoare în iunie 2026, impune un mecanism de solidaritate obligatoriu, prin care statele care refuză să primească refugiați trebuie să plătească o compensație de aproximativ 20.000 de euro per migrant. Totuși, beneficiile sociale pentru migranții ilegali rămân o zonă gri, fiecare stat având propriile reguli.
În Ungaria, premierul Péter Magyar (TISZA) a promis o politică strictă privind imigrația, iar în Italia, Giorgia Meloni a făcut din combaterea imigrației ilegale un pilon al mandatului său. Totuși, puține state europene au luat măsuri atât de directe precum Ontario. Germania, de exemplu, sub cancelarul Friedrich Merz, a înăsprit controalele la frontieră, dar beneficiile sociale pentru solicitanții de azil respinși rămân o problemă controversată.
Ce înseamnă pentru România?
Pentru România, această decizie poate servi drept exemplu de bună practică. În timp ce țara noastră se confruntă cu presiuni tot mai mari la granițe, iar discuțiile despre migrație devin tot mai tensionate, ideea că beneficiile sociale ar trebui rezervate celor care respectă legea ar putea câștiga teren. În plus, România are propria experiență cu migranții care tranzitează teritoriul, iar o politică clară privind eligibilitatea la asistență socială ar putea reduce atractivitatea țării ca rută de migrație.
Un semnal pentru suveraniști
Decizia de la Ontario este un nou episod în lupta globală dintre suveraniști și globaliști. În timp ce instituțiile europene împing spre o abordare comună, care să distribuie migranții între statele membre, guvernele naționale caută soluții care să protejeze interesele propriilor cetățeni. Ontario arată că un guvern curajos poate lua măsuri ferme, fără a fi sancționat de instanțe sau de opinia publică internațională.
Rămâne de văzut dacă Europa va urma exemplul canadienilor. Cert este că, într-o perioadă în care migrația rămâne una dintre cele mai sensibile teme politice, astfel de decizii vor fi privite cu atenție de la Budapesta la Roma, și poate chiar de la București.
Sursă: Rebel News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.