Războiul dronelor: Kievul, paralizat de al doilea val de atacuri
Rusia a reluat barajul de drone asupra regiunii Kiev, lovind zeci de clădiri. Ucraina vorbește despre o campanie de „înarmare a iernii” și de epuizare a apărării antiaeriene.
Războiul din Ucraina a intrat într-o nouă fază tehnologică, iar miza nu mai este doar linia frontului, ci capacitatea unei societăți întregi de a funcționa sub bombardament continuu. Vineri, forțele ruse au reluat barajul de drone asupra regiunii Kiev, lovind peste o duzină de blocuri de apartamente și depozite, la doar o zi după ce raidurile aeriene blocaseră capitala ucraineană timp de aproximativ 15 ore. Ministerul ucrainean de Externe a descris această situație ca pe o sufocare a economiei și o perturbare severă a vieții civile, la mai bine de patru ani și jumătate de la invazia pe scară largă.
Dronele ca armă de epuizare, nu doar de distrugere
Potrivit oficialilor ucraineni, Moscova folosește valuri de drone cu reacție, rapide și greu de interceptat, nu neapărat pentru a produce pierderi masive, ci pentru a obosi apărarea antiaeriană și populația. Andrii Kovalenko, șeful Centrului ucrainean pentru Combaterea Dezinformării din cadrul Consiliului Național de Securitate și Apărare, a declarat pe rețelele sociale că „scopul este epuizarea apărării antiaeriene și a populației”. Este o logică de război prelungit, în care costul psihologic și economic devine o țintă în sine.
Autoritățile din regiunea Kiev au raportat pagube la 14 depozite, 16 case private, trei blocuri de apartamente și 16 vehicule, potrivit lui Tymur Tkachenko, șeful administrației militare regionale. Un al doilea atac cu dronă a lovit aceeași zonă după ce echipele de intervenție au fost desfășurate — tactica numită „dublă lovitură”, menită să lovească primii respondenți. Un om a murit și doi au fost răniți.
„Înarmarea iernii” și infrastructura energetică
Atacurile vizează și rețeaua electrică, într-o campanie pe care oficialii de la Kiev o numesc „înarmarea iernii”. În regiunea Herson, aflată în proporție de aproximativ 70% sub control rus, autoritățile au îndemnat zeci de mii de locuitori să se mute în regiuni mai sigure, avertizând că iarna ar putea aduce întreruperi prelungite de energie și căldură. Oleksandr Prokudin, șeful administrației militare regionale, a declarat că Hersonul „s-ar putea să rămână fără electricitate și căldură nu ore sau zile, ci pentru o perioadă lungă”.
Această strategie nu este nouă. Din primele ierni ale invaziei, lovirea infrastructurii critice a devenit o constantă a războiului, cu efecte directe asupra populației civile. Ceea ce se schimbă acum este scara: Prokudin a afirmat că peste 170 de bombe planate au fost lansate asupra regiunii Herson de la 1 iulie, mai multe decât în primele șase luni ale anului, iar în ultimele două luni Rusia a lansat peste 1.700 de drone de atac.
Războiul tehnologic se întoarce și spre Rusia
Ucraina nu rămâne doar în defensivă. Statul Major ucrainean a anunțat că forțele sale au lovit rafinăria Slavneft-YANOS din regiunea Iaroslavl, aflată la aproximativ 1.000 de kilometri de graniță, provocând un incendiu. Rafinăria produce benzină, motorină, combustibil de aviație și alți derivați petrolieri. Guvernatorul regiunii, Mihail Evraev, a declarat că un atac cu dronă a ucis o persoană și a rănit alte 27, dintre care zece când resturi de dronă au căzut pe un autobuz.
Ministerul rus al Apărării a susținut că apărarea antiaeriană a doborât 512 drone ucrainene deasupra a 18 regiuni rusești, precum și deasupra Peninsulei Crimeea și a apelor Mării Negre. Aceste cifre nu au putut fi verificate independent, iar ele reflectă o escaladare reciprocă a războiului cu drone, care devine treptat o componentă centrală a conflictului.
De ce contează pentru Europa și pentru România
Pentru cititorul român, această dinamică nu este îndepărtată. Războiul din Ucraina a repoziționat deja întreaga arhitectură de securitate a flancului estic al NATO, iar România — vecină directă cu Ucraina și cu Marea Neagră — este direct afectată de traficul de drone, de riscurile de escaladare și de presiunea asupra cheltuielilor de apărare. Atacurile asupra infrastructurii energetice și portuare din regiunea Odesa și din zona Mării Negre au avut deja ecou în discuțiile despre securitatea cerealelor și a rutelor comerciale.
Mai larg, războiul dronelor ridică întrebări incomode pentru statele europene: cât de pregătite sunt apărările antiaeriene, cât de vulnerabile sunt infrastructurile critice și cât de sustenabil este sprijinul militar pe termen lung. Într-o Europă care dezbate deja suveranitatea, cheltuielile de apărare și relația cu tehnologiile duale, lecția ucraineană — că un război modern se câștigă și prin rezistența societății, nu doar prin linii de front — rămâne centrală.
Rămâne de văzut dacă iarna care urmează va aduce o nouă criză umanitară în Herson și în alte regiuni lovite, și dacă Occidentul va reuși să mențină ritmul livrărilor de sisteme antiaeriene. Cert este că războiul nu mai este doar al soldaților: este al orașelor, al rețelelor electrice și al oamenilor obișnuiți prinși între valurile de drone.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.
