Tarifele lui Trump au stimulat productivitatea? Analiza Fed dezminte panica
Un studiu al Fed din Boston arată că tarifele au avut un efect inflaționist mult mai mic decât se temea, datorită creșterii productivității în industriile expuse.
În timp ce Europa își croiește drum printre propriile provocări economice, un studiu recent al Rezervei Federale din Boston aruncă o lumină nouă asupra efectelor tarifelor vamale, un subiect care a stârnit numeroase dezbateri și pe continent. Contrar panicii care a însoțit anunțarea tarifelor americane, cercetarea sugerează că acestea nu au avut efectul inflaționist catastrofal prezis de mulți economiști. Mai mult, industriile cele mai expuse au înregistrat câștiguri semnificative de productivitate, compensând parțial costurile suplimentare.
Productivitatea, scutul împotriva inflației
Studiul Fed din Boston, publicat miercuri, analizează impactul tarifelor impuse în 2025 și ajunge la o concluzie surprinzătoare: industriile cele mai afectate de tarife au cunoscut o accelerare a creșterii productivității muncii. Această creștere a atenuat costurile mai ridicate cu care s-au confruntat firmele. Cercetătorii au descoperit că, deși tarifele au adăugat aproximativ 1,4 puncte procentuale la inflația de bază PCE, productivitatea a redus acest efect cu 0,9 puncte procentuale, lăsând o contribuție netă de doar 0,5 puncte.
Pe scurt, tarifele au avut un efect inflaționist mult mai mic decât se anticipa, deoarece companiile au găsit modalități de a deveni mai eficiente. Această descoperire contrazice narațiunea dominantă că tarifele ar reaprinde inflația și ar împiedica băncile centrale să își atingă țintele. În 2025, inflația de bază PCE era în jur de 3%, iar creșterea salariilor nominale a contribuit cu 1,9 puncte procentuale, aproape de patru ori mai mult decât contribuția netă a tarifelor. Astfel, chiar și cu o trecere integrală a costurilor, tarifele nu pot fi considerate principala cauză a inflației persistente.
Mecanismul din spatele creșterii productivității
Un aspect remarcabil este că industriile cele mai expuse tarifelor au înregistrat și cele mai mari câștiguri de productivitate. Deși studiul nu afirmă categoric că tarifele au cauzat aceste câștiguri, există motive întemeiate să credem că au jucat un rol important. Confruntate cu presiunea de a menține prețurile scăzute, firmele au avut de ales între a accepta profituri mai mici sau a găsi modalități de a deveni mai eficiente. Unele au investit în echipamente noi sau au reorganizat producția, în timp ce firmele mai puțin productive au părăsit piața, lăsând loc unor competitori mai eficienți. Afacerile au redus forța de muncă, menținând în același timp producția.
Aceste constatări se aliniază cu un studiu anterior al Fed din San Francisco, care a analizat 150 de ani de politici tarifare. Acel studiu a descoperit că creșterile tarifare au redus istoric inflația, dar au crescut șomajul, ceea ce ar putea fi explicat prin creșterea productivității și, implicit, necesarul mai mic de muncă. Autorii au argumentat că tarifele funcționează adesea ca șocuri negative de cerere, deoarece incertitudinea și scăderea prețurilor activelor reduc cheltuielile și investițiile. Fed din Boston a identificat acum un alt canal: firmele răspund la tarife prin reducerea costurilor unitare.
Implicații pentru Europa și România
Această perspectivă are ecou și în Europa, unde dezbaterile despre suveranitate economică și politici protecționiste sunt tot mai prezente. Pentru România, lecția ar putea fi că adaptarea și inovația pot atenua șocurile externe, dar și că deciziile economice nu trebuie luate pe baza panicii. Într-o lume în care marile puteri își dispută supremația economică, iar blocuri precum BRICS+ câștigă teren, înțelegerea nuanțată a efectelor politicilor comerciale devine crucială. Pe măsură ce UE își consolidează propriile mecanisme de apărare comercială, aceste descoperiri ar putea informa deciziile viitoare, subliniind că tarifele nu sunt neapărat un dezastru inflaționist, ci pot stimula eficiența și productivitatea.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.
