Un judecător federal blochează legea anti-drag din Texas
Un judecător federal a anulat legea anti-drag din Texas, invocând Primul Amendament. Cazul relansează dezbaterea despre granițele luptei anti-woke.
Un judecător federal din Texas a blocat marți aplicarea legii cunoscute sub numele de Texas Senate Bill 12, adoptată în 2023, care interzicea spectacolele de tip drag în prezența minorilor. Decizia readuce în prim-plan una dintre cele mai aprinse bătălii culturale din Statele Unite și ridică întrebarea dacă ofensiva anti-woke poate fi dusă prin lege fără a încălca drepturile constituționale.
Ce a decis instanța
Judecătorul David Hittner, numit de Ronald Reagan în Districtul Sudic al Texasului, a stabilit că legea încalcă Primul Amendament, care garantează libertatea de exprimare. Potrivit acestuia, definițiile folosite de textul legislativ — „spectacole vizuale”, „nuditate” și „interes prurient pentru sex” — sunt atât de largi încât ar putea transforma în infracțiuni activități obișnuite precum majoretele, dansul, teatrul live sau alte manifestări publice. Legea prevedea amenzi de până la 10.000 de dolari pentru fiecare eveniment și pedepse cu închisoarea de până la un an pentru artiști.
Hittner a folosit un exemplu care a făcut înconjurul presei: Dolly Parton, legenda muzicii country, ar fi putut fi pedepsită pentru ținutele și prestațiile sale de scenă considerate cândva „erotice”. Judecătorul a amintit și de Elvis Presley, criticat pentru mișcările de șolduri, și de Miley Cyrus, mustrată pentru „twerking” la MTV Video Music Awards în 2013. „Soluția este relativ simplă… pur și simplu nu mergeți”, le-a transmis el celor care se simt ofensați.
Un război cultural cu mize constituționale
Decizia nu este doar o victorie pentru comunitatea LGBTQ+ și pentru artiștii drag care au dat statul în judecată în 2023. Ea ilustrează o tensiune mai largă: până unde poate merge statul în a impune o anumită viziune morală asupra spațiului public? Procurorul general Ken Paxton, care candidează pentru Senatul american, a anunțat imediat că va contesta decizia, susținând că aceasta „pune în pericol copiii” și este „o ofensă la adresa valorilor texane”.
Cazul a trecut deja printr-un traseu sinuos: o primă blocare în 2023, o decizie favorabilă statului din partea Curții de Apel pentru Circuitul Cinci la sfârșitul lui 2025, iar acum o nouă anulare, bazată pe cadrul stabilit de Curtea Supremă în cazul Moody v. NetChoice. Această pendulare arată cât de fragil este echilibrul juridic în jurul legilor anti-drag, un subiect care a polarizat Statele Unite în ultimii ani.
De ce contează pentru Europa și pentru România
Deși pare o știre strict americană, ea are ecou dincolo de Atlantic. În Europa, aceeași dezbatere despre granițele exprimării și despre protecția minorilor în spațiul public se poartă în parlamente, în primării și în săli de spectacol. Mișcările suveraniste și conservatoare de pe bătrânul continent — de la „Patrioții pentru Europa” la formațiuni naționale din Est — privesc cu atenție acest tip de bătălii culturale și încearcă să le transpună în legislație. În România, subiectul spectacolelor cu conținut pentru adulți și al accesului minorilor a fost invocat periodic în dezbaterile publice, deși fără o lege atât de strictă precum cea texană.
Lecția cazului Texas este nuanțată: o lege scrisă prea larg poate fi anulată nu pentru că apără o valoare greșită, ci pentru că nu respectă regulile constituționale. Pentru suveraniști, asta ridică o întrebare strategică — este mai eficient să lupți pe teren legislativ sau să construiești o schimbare culturală de jos în sus? Decizia de marți nu închide dezbaterea, ci o mută din nou în instanță, acolo unde urmează un apel care ar putea ajunge, la Curtea Supremă a Statelor Unite.
Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.