Un senator american cere socoteală pentru pandemie: cazul Fauci

Un senator republican din Wisconsin, Ron Johnson, a declarat într-o dezbatere organizată de publicația Breitbart că este „crucial” să existe o „socoteală COVID” — o confruntare publică cu responsabilii din timpul pandemiei. Mesajul lui nu vizează doar trecutul: el atinge o coardă care vibrează de la Washington la Bruxelles, aceea a legitimității deciziilor luate de tehnocrați în numele urgenței.

Ce a spus, de fapt, senatorul

Johnson a susținut că oficialii implicați în răspunsul pandemic trebuie expuși și trași la răspundere, recunoscând totodată că urmărirea penală ar fi dificilă pentru că, în opinia sa, aceștia ar fi evitat să lase urme scrise. Potrivit senatorului, echipa sa analizează aproximativ un milion de pagini de documente și continuă să descopere materiale noi, pe care le organizează înainte de a le face publice.

Partea cea mai dură a intervenției sale a vizat direct figura lui Anthony Fauci, fostul director al Institutului Național de Alergii și Boli Infecțioase din SUA. Johnson a afirmat că vrea ca reputația acestuia să fie „complet distrusă” și l-a acuzat de finanțarea cercetării „gain-of-function”, de mușamalizarea originii virusului și de promovarea vaccinurilor, pe care le-a numit „injecție letală”. Sunt afirmații pe care le redăm ca poziții ale senatorului, nu ca fapte stabilite — iar cititorul european ar trebui să le citească exact așa.

De ce contează pentru Europa

La prima vedere, este o dezbatere internă americană. Dar ecoul ei european e real, pentru că atinge una dintre temele centrale ale mișcărilor suveraniste de pe bătrânul continent: cine răspunde pentru deciziile luate în starea de urgență? În Franța, în Germania, în Italia și în Olanda, instanțe și comisii de anchetă au fost sesizate cu privire la contractele de achiziție a vaccinurilor, la transparența negocierilor purtate de Comisia Europeană și la modul în care s-a comunicat publicul.

În România, ecoul a fost și mai direct. Dezbaterea despre certificatele verzi, despre achizițiile de vaccinuri și despre felul în care autoritățile au comunicat riscurile a lăsat o urmă de neîncredere care nu s-a șters. Aceeași întrebare pe care o pune Johnson la Washington — „cine plătește pentru ce s-a decis atunci?” — a fost pusă și la București, adesea fără un răspuns instituțional clar. Diferența e că în SUA există un Congres cu putere de anchetă asupra agențiilor federale, în timp ce în multe state europene dezbaterea s-a dus mai mult în presă decât în comisii.

Tehnocrația și limita ei de legitimitate

Fenomenul care merită urmărit nu e doar soarta reputației unui funcționar, ci schimbarea de cadru. Pandemia a consolidat un model în care agenții tehnice și organisme internaționale au dobândit o autoritate quasi-politică: ele au recomandat, guvernele au aplicat, iar cetățenii au avut puține pârghii de control. Critica suveranistă nu vizează știința ca atare, ci lipsa de responsabilitate democratică a celui care decide pe baza ei.

Demersul senatorului american se alătură unei tendințe mai largi: cererile de transparență față de instituțiile care au gestionat criza, de la contracte la corespondența internă. E o tendință care a prins și în Parlamentul European, unde grupări ca „Patrioții pentru Europa” sau ECR au insistat pe accesul la documentele legate de achizițiile centralizate.

Ce urmează

Senatorul a anunțat că documentele vor fi publicate „într-o manieră organizată”, nu în bloc, pentru ca ancheta să nu fie compromisă. Rămâne de văzut cât de mult din materialul adunat va ajunge efectiv în spațiul public și dacă va produce consecințe instituționale sau doar o dezbatere de imagine. Pentru cititorul român, miza e mai largă: felul în care o democrație își verifică decidenții din timpul unei crize spune totul despre cât de solide sunt mecanismele de control atunci când urgența revine.

Sursă: Breitbart News · SUA | Traducere și adaptare editorială Suveranist Today.

👍 Distribuie pe Facebook Urmărește-ne 👇